Dacă e să mă gândesc la mâncarea din copilărie am două amintiri grele: spanacul și merlucius-ul. Dar despre astea v-am vorbit aici și cu altă ocazie. Însă, dacă e să vorbim de amintiri plăcute, ei bine, mâncărica asta de ardei îmi va aduce aminte totdeauna de lucrurile bune și frumoase din copilăria mea.

Chestia asta e din Moldova si am realizat doar acu’ 2 luni când un prieten a venit la o serata de-a noastră de gătit cu salata asta făcută de mama lui. Nimeni din București nu mai gustase dar mie mi-a trezit amintiri foarte intense. Ai mei fiind din Botoșani, au venit si cu obiceiurile culinare odată cu migrarea lor la Constanta  (unde m-am născut eu). Rețeta e foarte simpla si nu m-as fi gândit sa o postez dacă nu as fi fost prezent la surpriza resimțita de prietenii mei din care nu au legătură cu Moldova. Cred ca va interveni cineva pe-aici sa spună ca de fapt chestia asta nu e moldoveneasca dar nu contează. Am avut nevoie de o introducere! …citeste mai departe

Popularity: 26% [?]

M-am întors la cartea mea cu rețete de pâine. Așteptam musafiri sâmbăta trecuta (seara) și m-am gândit ca ar fi frumos sa ii întâmpin cu mirosul de pâine proaspăta. Am studiat cartea și pâinica asta mi-a făcut cu ochiul. Am pus pe meniul și Soupe au Pistou (tot provensal) și asa am avut tema pentru seara tematica.

A ieșit bună… însa, bineînțeles, nu ca la mama ei (cred eu, căci nu am fost niciodată în La Provence ca să văd cum e la mama ei). E posibil sa fie din cauza drojdiei (am înțeles ca drojdia franțuzească are ceva special). Însă, făcutu’ pâinii își păstrează farmecul lui și sunt sigur că mă voi tot întoarce la el chiar dacă nu totdeauna va ieși ca la mama lui. …citeste mai departe

Popularity: 25% [?]

Imi place cand am ocazia fac experiente. Nu am fost vreun curajos de-a lungul vietii de pana acum, acum cand am intrat in a doua jumatate atac altfel experientele.
Anu’ asta, in Sicilia, am vazut prin meniuri, mancaruri cu fiori di zucca (flori de dovlecei). Din pacate nu am comandat niciodata, poate din cauza ca am stat prea putin. da’ vazand la metro zilele astea am cumparat si am incercat sa fac un Risotto con fiori di zucca. Era normal sa incerc sa fac risotto, ca doar e preferatul meu din bucataria italiana.
Am facut vineri seara, dupa ce am ajuns acasa de la servici. M-am apucat pe la 10 seara ideea fiind sa vad ce iese: daca nu iesea bun nu era nicio tregedie ca si-asa se facea tarziu. Dar, din pacate pentru bunul mers al siluetei mele, a iesit bun. Am mancat pe la 11 jumate si am mancat mult.
Florile astea sunt un pic amarui si se combina surprinzator de placut cu parmesanul din risottoul de baza (am zis ca o sa pun reteta pentru risotto de baza odata si-odata).  Nu e mare lucru de spus despre reteta. Iei florile de dovlecei, le tai tijele, le scoti pistilul si le tai in 4. Torni un pic de ulei peste ele si odata in ultimile 3 minute de risotto, le amesteci prin orez. Dup-aia finalizezi cu untul si parmezanul puse in oala acoperita, luata de pe foc.

Iti recomand sa incerci. Cred ca cel mai bun cuvant pentru prima impresie va fi: surprinzator.

Si cred ca vrei vrea sa mai faci si altele cu florile astea. Eu sigur vreau.

Popularity: 25% [?]

Cand zici bucatarie frantuzeasca majoritatea se gandeste la  rafinament de inalta clasa. Se gandeste la combinatii de ingrediente nemaintalnite, dar al caror gust se impleteste surprinzator de bine. Se gandeste la portii minuscule dar foarte frumos aranjate in farfurie.Da’ nu e asa. Bucataria traditionala frantuzeasca nu e nici pe departe asa cum o intalnim noi in restaurantele frantuzesti de pe la noi. Mancarea traditionala frantuzeasca se gateste luuuuuung de tot: se pun ingredientele in oala si se uita pe foc toata ziua. Si se pare ca iese bine sau se pare ca francezii s-au priceput foarte bine la PR. Toata lumea stie de “Coq au Vin”. …citeste mai departe

Popularity: 25% [?]

Anu’ asta care tocmai se incheie am fost in Sicilia, la Cefalu. A fost frumos, am stat intr-o vila de poveste, insa recunosc ca am fost destul de dezamagit de serviciul din restaurantele de-acolo. Poate din cauza ca am fost intr-o statiune turistica.

In prima zi cand am fost acolo, o prietena a comandat chestiile astea pentru ca i-au fost recomandate ca fiind specialitati siciliene. A zis ca i-au placut mult, da’ pentru ca erau doar doua bulete de-astea, nu am furat nimic de la ea. Da’ am fost curios, recunosc. Din pacate,  pana la sfarsitul vacantei nu am mancat. Si am facut si eu aseara acasa. Ale ei au fost cu ragu, ale mele sunt doar vegetariene pentru moment. …citeste mai departe

Popularity: 37% [?]

Saptamana trecuta, vineri, am primit o veste buna: am recuperat niste bani la care nu mai speram. Si iata un prilej de sarbatoare. Si mi-am invitat prietenii vineri seara la mine. Nu mai tin minte ce am facut de mancare, tin minte ca am baut trei paharele de palinca foarte tare. Nu a fost o seara “grea”: dup-aia am baut vreo doua-trei beri dar a doua zi dimineata am dat piept cu dezastrul. De fapt capul meu a dat cu capu’ de pragu’ de sus al dezastrului.

Iata-ma a doua zi dimineata tanjind dupa ceva de mancare care sa imi redea controlul asupra propriului meu corp. Ceva care  sa imi dovedeasca ca inca exist. Si am ales chakchouka. Un mic-dejun tunisian se zice, da’ am citit si in alte locuri ca ar fi peste tot in bazinul mediteranean musulman (sper sa nu supar pe nimeni cu remarca asta a mea!). Am vazut si alte siteuri (chiar romanesti) in care chestia asta se numea manaman. Poate nu e chiar acelasi lucru, da’ parca seamana.

Una peste alta, mancarea asta mi-a dat un pic de energie si sincer o recomand pentru scenarii similare cu cel prin care am trecut eu atunci. Totusi, nu e chiar mic dejun de ora 7 dimineata. E mai degraba unu’ de ora 12. …citeste mai departe

Popularity: 18% [?]